Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

vineri, 11 august 2017

Formular al poştei bulgare de ocupaţie

Documentul de istorie poştală a fost comercializat la începutul lunii august a.c. pe un portal de licitaţii online. Nu ştiu câţi colecţionari pasionaţi de domeniu şi perioadă au remarcat formularul poştal, deoarece în opinia mea este un document care a circulat în mod real prin poştă (spre deosebire de majoritatea pieselor ocupaţiei bulgare în România care au caracter filatelic, fiind realizate de complezenţă). Click pe imagini pentru mărire.


Documentul eliberat pentru o trimitere cu valoarea de 232 leva şi 65 de stotinki a fost expediat spre Bulgaria de la oficiul bulgăresc din Bucureşti pe 23 martie 1918 (ştampila cu cerc simplu POSCESKII ZAPISI - BUCUREŞTI 23.III.918 aplicată pe faţa formularului cu tuş roşu). Formularul cu marcă fixă de 5 stotinki a fost francat suplimentar cu alte două mărci, de 25 şi 50 de stotinki (fără supratipar), anulate cu aceeaşi ştampilă.

Documentul a ajuns în Bulgaria, fiind predat destinatarului din Harmanly pe 10 aprilie 1918.

Piesa a fost vândută cu 271 dolari SUA. Nu pot aprecia în ce măsură acest preţ este unul apropiat de raritatea piesei deoarece numărul de oferte a fost unul mic, ca şi frecvfenţa de apariţie a unor piese similare pe piaţa filatelică.

vineri, 4 august 2017

Ministerul Culturii: dezbatere publică a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală


Proiectul este disponibil pentru descărcare şi consultare pe pagina MCID.

Proiectul modifică Hotărârea iniţială a Guvernului prin care a fost înfiinţat institutul. Pentru cei mai curioşi, HG nr. 1069/2013 poate fi descărcată de aici, sub forma unui document PDF.

Nota de fundamentare şi proiectul Hotărârii de Guvern (în forma propusă de iniţiator) pot fi descărcate de la următoarele linkuri:

• Nota de fundamentare: de aici, sau de aici;
• Proiectul HG: de aici, sau de aici.

În ciuda faptului că am câteva observaţii personale referitoare la filatelie, m-am decis să nu le mai înaintez către MCID pentru că am senzaţia că orice astfel de iniţiativă nu are şanse să fie luată în considerare, în opinia mea, din câteva cauze care sunt legate de câteva paradigme de care se ţine cu dinţii şi pe care nu le dezvolt aici şi acum. Totuşi le voi enumera mai jos exclusiv pentru cititori.

1. În nota de fundamentare se face referire la HG nr. 1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România - ISCO 08. Pentru cei curioşi şi neastâmpăraţi, o pot descărca de aici. În mod logic, clasificarea ocupaţiilor ar trebui realizată în concordanţă cu Codurile CAEN, care se referă (pentru cei care nu ştiu) la clasificarea domeniilor de activitate. În România, codurile CAEN au fost stabilite prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007. Tot pentru cei curioşi şi neastâmpăraţi, Monitorul Oficial cuprinzând acest ordin poate fi descărcat de aici.

Ulterior adoptării acestor coduri, la nivelul UE a fost adoptat Regulamentul (UE) NR. 1209/2014 al Comisiei din 29 octombrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 451/2008 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei noi clasificări statistice a produselor în funcție de domeniul de activitate (CPA) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3696/93 al Consiliului (ştiu, are o denumire anapoda la prima vedere, dar acest regulament conţine corespondentul european al codurilor activităţilor în raport de categoriile şi tipurile de produse şi servicii puse pe piaţă. Despre acest regulament (pe care îl puteţi găsi aici) am scris în urmă cu mai bine de trei ani (vezi aici), exemplificând servicii/produse care apar în el şi nu apar în codurile CAEN din România.

Regulamentul european a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, iar el ar fi trebuit să fie aplicat în mod automat în România, potrivit Aquis-ului comunitar semnat de ţara noastră în 2007. Numai că pe-ai noştri bravi responsabili i-a durut undeva pe la cinci metri în faţă de regulamentul european (nu că n-ar putea exista responsabili pentru aceasta; şi mai există regulamente europene care au fost ignorate de ai noştri ca brazii funcţionari şi birocraţi de la Cultură, nu este acesta singurul). Consecinţa este că unele domenii de activitate (şi implicit meserii) ori nu sunt recunoscute în legislaţia românească, ori sunt ataşate pe lângă "altele".Aici ar intra şi cei care doresc să desfăşoare activitatea de filatelist la nivel profesional (ca negustor ori ca expert).

2. Proiectul Hotărârii de Guvern atinge două componente (mai importante, în opinia mea): pregătirea profesională, respectiv efectuarea studiilor de specialitate.

Problema este cât se poate de albastră pentru filatelie, deoarece:
• nu există nicio formă oficial recunoscută de şcolarizare pentru acest domeniu;
• nu a realizat nimeni niciodată o curriculă pentru aşa ceva;
• în sistemul bugetar nu există niciun specialist în acest domeniu (şi nici măcar vreo persoană care să dispună de cunoştinţe aproximative de filatelie); am mai scris despre aceasta de multe ori în articolele mai vechi de pe blog.
Aşadar partea cu colaborările externe poate fi interesant de văzut cum se va putea face (pentru că - vezi punctul 1 de mai sus - meseria de filatelist este una nerecunoscută şi nu există niciun specialist atestat potrivit cerinţelor rigide impuse în sistemul bugetar de legislaţia în domeniul formării profesionale).

Asta nu înseamnă că unii responsabili nu vor putea fi întrebaţi la anul de sănătate, cerându-li-se concret să arate ce anume au făcut pentru acest domeniu (aşa-zis "ilegal" dacă tot nu e recunoscut; aceasta nu va putea fi însă o scuză, atâta timp cât timbrele sunt nominalizate ca obiecte care fac parte din patrimoniul cultural mobil).

3. Pe partea de studii, abia aştept să aud argumentele din cauza cărora România are în prezent o legislaţie total diferită de cea existentă în toate celelalte ţări din lume în domeniul protecţiei timbrelor pe partea de patrimoniu cultural mobil (s-ar putea să fim aliniaţi doar Coreii de Nord comuniste, nu am infomaţii sigure despre această ţară).

4. Referitor la articolul 3 modificat, tot pe partea de studii şi cercetare, n-aş dori ca noile prevederi să îi facă pe deţinătorii de bunuri culturale mobile din instituţiile de stat să creadă că ei nu mai au din acest moment niciun fel de atribuţiune referitoare la valorizarea patrimoniului cultural deţinut. Este anormal că au trecut mai bine de 16 ani de la adoptarea Legii nr. 182 şi aproape toţi aceşti angajaţi ai statului dorm pe bani publici şi nu se conformează legii.

5. Referitor la articolul 3, pct. 5, litera d), există o problemă cu atestarea experţilor, sistemul de atestare şi de desfăşurare a activităţii acestora trebuind (în opinia specialiştilor din mai multe domenii) reformat total. Despre experţi, expertize şi certificate am scris pe blog în urmă cu vreo cinci ani şi jumătate, aici.

Îmi menţin poziţia exprimată public în urmă cu cinci ani: nu sunt interesat de titlul de expert!.

Dacă aveţi şi voi observaţii la proiectul de hotărâre supus dezbaterii publice şi doriţi să le înaintaţi iniţiatorului, o puteţi face până pe data de 13 august a.c. pe adresa Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, B-dul Unirii nr. 22, sector 3, București, pe fax, la nr. 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail legislativ@cultura.ro.
Aveţi grijă că ziua de 13 pică într-o duminică, luaţi mai bine termenul de 11 august (vineri).

miercuri, 2 august 2017

Ce le-a mai dat unora prin cap?

Cu câteva zile în urmă am dat pe un portal de licitaţii online peste o carte postală care m-a lăsat cu gura căscată. Cartonul pare să provină din prim ajumătate a secolului trecut (cel mai probabil din perioada interbelică). Cu cartonul în cauză - un imprimat publicitar - cineva s-a "jucat" dând naştere unei combinaţii deopotrivă imposibile şi monstruoase. Click pe imagine pentru mărire.


Cu toate acestea, cartea poştală aparţine şi unui alt domeniu de colecţionare şi studiu mai pământean, fiind o piesă care ilustrează istoria filateliei.
La data confecţionării piesei nu existau definite reguli privind reproducerea unor ştampile clasice (de fapt nici astăzi nu prea există aşa ceva). Cartea poştală mă duce cu gândul la ce NU avem astăzi: un cod deontologic al colecţionarului (indiferent dacă acesta este sau nu membru într-un club, asociaţie sau în altă grupare organizată). Personal am ridicat de câteva ori această problemă, dar am fost imediat taxat de către unii cărora un cod deontologic le-ar fi stat în gât.

marți, 1 august 2017

Falsificarea unui dublu tipar la marca de 15 bani negru Spic de grâu

De mai mult timp este oferită pe un portal de licitaţii online o marcă de 15 bani negru Spic de grâu prezentând o varietate extrem de interesantă, dar falsificată din păcate.

Tiparul dublu este cunoscut/semnalat la mai multe valori ale uzualelor Spic de grâu (10 bani roşu planşa 2, fără filigran, 15 bani gri şi 15 bani violet). La valoarea menţionată nu a fost semnalată varietatea.

Fotografia postată de vânzător nu a fost foarte mare. De aceea am încercat să mă folosesc de două progrămele deosebite, care pot face minuni în anumite situaţii, dac care m-au făcut să pierd câteva ore bune (pentru că nu există presetări pentru anumite rezoluţii sau dimensiuni, totul se face pe încercate, mai ales cu cel de-al doilea program. Este vorba despre SmillaEnlarger, respectiv de SmartDeblur. Primul face exact ce îi sugerează numele, poate mări o fotografie de tip bitmap prin generarea de pixeli de proximitate. Este un program gratuit. Cel de-al doilea asigură îndepărtarea focalizării defectuoase (care în cazul de faţă a fost cauzată de mărirea fotografiei), are rezultate neaşteptat de bune de multe ori, dar neavând presetări sunt necesare mai multe încercări. La o mărime a imaginii bitmap de peste 1500×2000 pixeli, pentru o singură încercare sunt necesare câteva minute (chiar şi pe un procesor Core i7), de aici timpul destul de lung necesar găsirii celei mai bune soluţii. Programul nu este gratuit, dar face toţi banii cu vârf şi îndesat.

După operaţiile de mărire şi focusare, am trecut rezultatul printr-un editor de imagine pentru a corecta culorile, luminozitatea şi contrastul şi pentru a aplica un uşor sharpening, pentru îmbunătăţirea vizibilităţii detaliilor.


Aceasta este marca despre care vorbim. Falsificarea constă în aplicarea unei imagini suplimentare scanate în prealabil peste marca obişnuită, comună. Operaţiunea s-a efectuat prin utilizarea unei imprimante cu jet de cerneală (probabil după lipirea mărcii pe o coală de hârtie, urmată apoi de dezlipirea acesteia prin spălare, fiind o marcă obliterată).

Falsificatorul se dovedeşte a fi neştiutor în tehnica imprimării cu jet de cerneală. Atunci când reproduce o fotografie scanată color, orice imprimantă cu jet de cerneală din categoria celor de tip SOHO realizează imaginea reprodusă cu ajutorul unei ploi de cerneală, cartuşul fiecărei culori generând un jet de particule fine. Existenţa acestor puncte colorate se poate vedea chiar şi cu o lupă bună (de genul celor textile cu puterea de mărire de 10×). Mai jos vă prezint în detaliu porţiuni din imaginea mărită în care se pot distinge microparticulele de cerneală colorată (pe prim aimagine puteţi face click pentru mărire).



Acum ştiţi la ce să vă uitaţi dacă vă oferă cineva o asemenea "eroare". Feriţivă de falsuri!